CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
VEZI MAI MULTE FOTOGRAFII pe LINK-ul de mai jos:
MINA VECHE
După evaporarea apei din marea lagunară, ce se afla aici în urmă cu 20-25 milioane de ani, sarea s-a precipitat. Din cauza presiunii sedimentelor fluviale ulterioare, acesta a început să migreze către exteriorul Depresiunii Colinare a Transilvaniei. Aşa a ajuns sarea la suprafaţă la poalele munţilor (Ocna Dejului, Turda, Ocna Mureş, Ocna Sibiului, Văile Homoroadelor, Reghin, Sovata, Praid). Blocul diapiric de la praid constituie cel mai mare masiv de sare din ţară, cu o adâncime de 2700 m şi cu un diametru de 1,4-1,2 km (Dealul Sării). Colonia minei vechi a funcţionat până în 1953, alcătuind un cartier separat (20-25 clădiri) Prima menţiune se în jurul anului 1762, când s-a deschis mina Iosif, ce are forma de clopot. Mineritul permanent a început în
1787. Blocurile de sare au fost aduse la suprafaţă cu ajutorul unui crivac, ce funcţiona cu ajutorul a patru perechi de cai. Modelul structurii crivacului se află în salina din Praid, iar originalul se poate studia în Muzeul Tehnic din Bucureşti. Sub vechea colonie se află pe mai multe niveluri cavităţi de dimensiuni uriaşe, iar apa ce se infiltrează aici creează mari probleme pentru mineritul de astăzi.
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
PRECIPITAREA SĂRII
Izvoarele ce ies la suprafaţă la poalele munţilor au ape suprasaturate cu sare. Acestea formează bălţi şi canale strâmte pe malul pârâului. Datorită razelor de soare apa se evaporă, în acest fel devine suprasaturată şi sarea se precipită. La fundul şi suprafaţa băltoacelor se formează cristale de sare, iar în canalele prin care curge apa se pot observa cruste şi forme amorfe ce se aseamănă cu boabele de mazăre.
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CONOPIDELE DE SARE
Apa sărată a izvoarelor este folosită de către localnici pentru conservarea alimentelor, pregătirea murăturilor şi la gătit. În apropierea apei sărate aerul conţine cristale de sare, recomandată fiind odihna curativă. Deasupra izvorului se pot observa lapiezuri şi forme de conopide din sare. Conopidele din sare se formează pe acele stânci de sare care nu sunt expuse direct precipitaţiilor.
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
PONORUL DE SARE
Una dintre formele cele mai spectaculoase din Canionul de sare este cavitatea cu formă de pâlnie, numită ponorul de sare. Se poate căţăra pe margine cu ajutorul unor trepte, iar de acolo se poate coborî pe fundul dolinei. Precipitaţiile căzute pe suprafaţă curg în totalitate spre fund şi dispar în masivul de sare. Apa infiltrată aici creează cavităţi asemănătoare peşterilor şi dizolvă canale în sare. O parte a apei dispărute apare sub forma unor izvoare sărate, iar o altă parte ajunge la mină, creând dificultăţi la minerit. Apa sărată se pompeaza în bazinele ştrandului din Praid.
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
LAPIEZURILE
Lapiezurile sunt formaţiuni tipic carstice ce se formează pe suprafaţa rocilor uşor solubile expusă direct apei de ploaie. Precipitaţiile căzute adâncesc crevase pe suprafaţa sării alcătuind o reţea de creste mici. Lapiezurile se află într-o continuă transformare datorită solubilităţii ridicate. Este interzisă călcarea, colectarea si ruperea lapiezurilor!
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
BĂILE CU NĂMOL SĂRAT
Nămolurile curative se pot forma în două feluri: cu ajutorul degradării organice şi cu ajutorul mineralizării. Cele mai întâlnite sunt nămolurile sapropelice care se regăsesc în lacurile sărate. Ocurenţa nămolurilor minerale este mult mai mică, tocmai din această cauză locul este foarte valoros. Nămolul mineral se realizează datorită prezenţei simultane a patru componente: sare, izvoare de apă, argilă şi sedimente fine ale pârâurilor. Modul tradiţional de îmbăiere cu nămol se poate încerca le băile recent renovate cu ajutorul voluntarilor şi cu muncă comună.
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CREASTA DE SARE
Seria stâncilor din Canionul de Sare este încheiată de creasta de sare. Lipsa plantelor şi efectul distructiv al eroziunii apelor cauzează crestele alungite şi ascuţite. Creasta închide un şir mic de doline care sunt în continuă schimbare.
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
CANIONUL DE SARE PRAID © NICU CHERCIU
0 Răspunsuri to “CANIONUL DE SARE PRAID”