24
Mai
10

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ – Teatrul Naţional Cluj-Napoca

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ © Nicu Cherciu

A Midsummer Night’s Dream (Visul unei nopţi de vară) de William Shakespeare compusă între anii 1594-1596, nu seamănă cu nimic din ceea ce se scrisese înainte pentru teatru. Este o fantezie poetică cu alcătuire barocă (…).

Faptele se desfăşoară la Atena, în preajma nunţii lui Theseu cu amazoana Hippolyta. Acţiunea constă dintr-o ţesătură complicată de întîmplări şi intrigi sentimentale ce se petrec noaptea, într-o pădure a visului populată cu duhuri şi zîne. Aici se urmăresc, se caută, se întîlnesc: Hermia şi Lysandru, care se iubesc reciproc, Demetrius care o iubeşte pe Hermia şi Helena care îl iubeşte pe Demetrius. În lumea silfilor şi a zînelor, ca şi în aceea a oamenilor, făpturile se hîrjonesc deopotrivă. Regele spiriduşilor, Oberon, şi regina Titania s-au certat din cauza unui paj la care, din capriciu, aceasta nu vroia să renunţe. (…)

Noaptea în care se petrece acţiunea, cu peripeţiile prin care ne poartă, e fantasmagorică; are însă în ea şi multă realitate. Faptele încep simplu, obişnuit, pe pămînt şi, după ce au colindat pe tărîmul fermecat al visului, ajungînd pînă în inima lui, se reîntorc pe pămînt. G. K. Chersterton remarcă: „e un efect genial să înconjori întregul vis al unei nopţi de vară cu coroana de lumină a zilei“1. Plutim într-un climat de tinereţe, iubire şi fericire. Un maestru de nevăzut, cu o baghetă fermecată, tulbură şi în acelaşi timp cucereşte, aducîndu-i sub ascultarea lui pe toţi. Zei, spirite, fără deosebire se prind şi dănţuiesc în mijlocul dragostei. Pe toţi această noapte halucinantă îi uimeşte, îi exaltă; devin cu dezinvoltură nişte copii, de a căror naivitate o clipă am vrea să surîdem, dar care îndată după aceea strecoară în noi un îndemn inefabil de bunătate şi înţelegere.

Starea de vis îşi desfăşoară cu graţie, cu insinuări, cu o putere misterioasă de contagiune, întreaga ei atmosferă. Nimic, s-ar spune, nu mai e la locul său. Totul se transformă fantasmagoric. Dorinţele iau forme absurde, chipurile se substituie unele altora, o seamă de suflete se introduc în trupuri străine, nepotrivite; devin posibile oricîte năstruşnicii, asistăm la discordanţa de evenimente, în care totuşi unitatea de sentiment se păstrează şi personalitatea celor care visează rămîne aceeaşi.

E un joc frenetic, o propagare magică de fericire, o exuberanţă ce se revarsă în valuri. O ieşire din graniţă, nu însă prin reflecţie sfîşietoare, nici prin extaz, ci prin rîsul total, dus pînă la pragul lui de sus. Rîsul se poate depăşi pe sine, ca şi durerea; putem pătrunde cu fiecare din aceste ipostaze la fel de bine în zone supranaturale.

fragment din Ion Zamfirescu, Istoria Universală a Teatrului, vol. III,

Editura Aius, Craiova, 2003

__________

[1] Eseul Visul unei nopţi de vară, în vol. Pater, Chersterton, Eliot, Eseuri Literare, trad. de Virgil Nemoianu, E.L.U., Bucureşti, 1967.

SORIN MILITARU

Regizor.

Absolvent al Universităţii Naţionale de Teatru

şi Film din Bucureşti, secţia regie de teatru,

promoţia 2003,

clasa profesor Cătălina Buzoianu.

Debut cu spectacolul Salonul nr.6 de A.P.Cehov

la Teatrul „Maria Filotti”din Brăila, în anul 2001.

Semnalăm cele mai importante spectacole:

Electra după Euripide, Teatrul „Tomcsa Sándor“, Odorheiu Secuiesc, Extrem de William Mastrosimone, Teatrul Odeon, Insomniacii de Mimi Brănescu, Teatrul Joint, Somn de Jon Fosse , Teatrul Naţional din Târgu Mureş, secţia maghiară, (Pe)trecerea sufletelor de Dimitre Dinev, Teatrul de Stat din Constanţa, Strangers in the night de Markus Gull & Peter Hofbauer, Teatrul de Stat din Constanţa, Pana de automobil de Friedrich Dürrenmatt, Teatrul de Stat din Constanţa, Noise Off de Michael Frayn, Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, Viaţa mea sexuală de Cornel George Popa, Teatrul Naţional din Bucureşti, Paraziţii de Marius von Mayenburg, Teatrul „Fani Tardini” din Galaţi, Zapoi de Evgheni Griscovet, Teatrul Dramatic din Focşani, coproducţie cu Green Hours, Nora de Henrik Ibsen, Teatrul Naţional din Târgu Mureş, Joc de pisici de István Őrkény , Szigligeti Szinház din Szolnok, Die Präsidentinnen de Werner Schwab, Szigligeti Szinház din Szolnok, Scandal în culise de Michael Frayn, Teatrul Dramatic „Toma Caragiu“ din Ploieşti, Livada de vişini de A.P. Cehov, Teatrul Odeon, Ubu de Alfred Jarry, Ungaria, Teatrul Szigligeti Szinház din Szolnok, Amalia respiră adânc de Alina Nelega, Centrul Cultural Român din Viena, La Musica de Marguerite Duras, Szigligeti Szinház din Szolnok, Şefele de Werner Schwab, Teatrul Act şi Teatrul Odeon, Cantata profană de Bélla Bartók la Festivalul din Bussang, Franţa, Pescăruşul de A.P. Cehov, Teatrul „Tomcsa Sándor“ din Odorheiul Secuiesc, Ich bin Ofelia de Gertrud Fusseneger, Club Prometeus Bucureşti, Jar de munte de Peter Tourrini, Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu“ din Braşov, Genocid sau ficatul meu e fără rost de Werner Schwab, Teatrul Odeon

Premii obţinute:

În 2002 – Premiul pentru cel mai bun regizor la Festivalul dramaturgiei Contemporane de la Braşov cu spectacolul Genocid sau ficatul meu e fără rost de Werner Schwab;

În 2003 – Premiul pentru Cel Mai Bun Spectacol la Festivalul Internaţional de Teatru de la Târgu-Mureş cu spectacolul Pescăruşul de A.P. Cehov; Premiul pentru Cel Mai Bun Spectacol la British Festival Play Shakespeare pentru spectacolul Visul unei nopţi de vară de W. Shakespeare;

În 2004– Premiul pentru Cel Mai Bun Spectacol la Festivalul Internaţional de Teatru Bussang, Franţa pentru Cantata Profană după Béla Bartók.

Nominalizare la Premiile UNITER pentru debut, cu spectacolul Salonul nr.6.

VLAICU GOLCEA

muzician de jazz, contrabasist,  sound designer, producator.
Absolvent al Academiei de Muzică Bucureşti – secţia jazz – 1998
Membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România

Vlaicu Golcea are peste 30 de apariţii discografice în ţară şi străinătate, sub nume propriu şi împreună cu Marta Hristea, Aievea, East Village, Bucharest Av, Shukar Collective.

A susţinut numeroase concerte în afara ţării.

A realizat muzică pentru filme de lung şi scurt metraj, muzică pentru filme documentare, muzică pentru dans contemporan – avându-i colaborări pe Florin Fieroiu, Cosmin Manolescu, Carmen Coţofană . Este artist asociat în workshopuri de profil.

A compus muzică pentru evenimente în aer liber (Spectacol pirotehnic în faţa Palatului Parlamentului de Ziua Europei 2004, instalaţii multimedia (împreună cu Dragoş Buhagiar şi Daniel Gontz ), expo foto-muzica (Still Sound – împreună cu Cosmin Bumbuţ la Tiff Cluj 2008 ).

Debutul în muzica de teatru l-a avut la Cluj, în 2004, cu spectacolul Mansardă la Paris cu vedere spre moarte de Matei Vişniec în regia lui  regia Radu Afrim, după care a compus muzica la 25 de spectacole, colaborând cu Sorin Militaru, Radu Afrim, Cristian Theodor Popescu, Radu Alexandru Nica, Ion Caramitru, Lia Bugnar, Dorina Chiriac.

A obţinut premii pentru apariţii discografice în anii 1999, 2002, 2003, 2004, 2005. Este desemnat Muzicianul de jazz al anului ( 2005 )

În 2009 i se acordă Premiul Uniter pentru muzică de teatru


0 Responses to “VISUL UNEI NOPŢI DE VARĂ – Teatrul Naţional Cluj-Napoca”



  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


Mai 2010
L M M M V S D
    Iun »
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

Articole recente

Arhive

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 1,377 de urmăritori

Blog Stats

  • 345,829 hits

Cele mai bine evaluate


%d blogeri au apreciat asta: