08
Oct
10

Bosch – Grădina plăcerilor lumeşti, regia Marc Bogaerts

 

BOSCH © NICU CHERCIU

 

 

BOSCH © NICU CHERCIU

 

 

BOSCH © NICU CHERCIU

 

 

BOSCH © NICU CHERCIU

 

 

BOSCH © NICU CHERCIU

 

 

BOSCH © NICU CHERCIU

 

 

BOSCH © NICU CHERCIU

 

 

BOSCH © NICU CHERCIU

 

 

BOSCH © NICU CHERCIU

 

 

BOSCH © NICU CHERCIU

 

Vezi mai multe fotografii din spectacol:

 

BOSCH © NICU CHERCIU

 

 

BOSCH © NICU CHERCIU

 

 

BOSCH © NICU CHERCIU

 

 

BOSCH © NICU CHERCIU

 

 

BOSCH © NICU CHERCIU

 

 

BOSCH © NICU CHERCIU

 

 

BOSCH © NICU CHERCIU

 

 

BOSCH © NICU CHERCIU

 

 

BOSCH © NICU CHERCIU

 

 

BOSCH © NICU CHERCIU

 

 

BOSCH © NICU CHERCIU

 

 

BOSCH © NICU CHERCIU

 

BOSCH
Grădina plăcerilor lumeşti

teatru dans
scenariul, regia şi coregrafia: Marc Bogaerts (Belgia)

Bosch – RADU LĂRGEANU
Alter ego- CRISTIAN GROSU
Soţia lui Bosch- RAMONA DUMITREAN / ROMINA MEREI
Sagesse – MIRIAM CUIBUS
Doamna Seducţie – ANGELICA NICOARĂ
Domnul Mânie – CĂTĂLIN HERLO
Doamna Credinţă – EVA CRIŞAN
Doamna Credincioasă – IRINA WINTZE
Domnul Lăcomie – IONUŢ CARAS
Domnul Pasiune – RUSLAN BÂRLEA
Domnul Dreptate – MIRON MAXIM
Domnul Umbră – CĂTĂLIN CODREANU

Decorul şi costumele: CRISTIAN RUSU
Light desing: JENEL MOLDOVAN
Muzica: AUBRY
Asistenţi de regie: Olivia Grecea, Suzana Buliga

Regia tehnică: Constantin Pojonie
Sonorizare: Vasile Crăciun

“Ce mai curând decât cum, conţinutul mai curând decât forma – iată problemele care-l captivează pe iubitorul de artă de la primul contact cu fenomenul Hieronymus Bosch, într-o asemenea măsură încât, în general vorbind, nu se mai face o distincţie netă între original pe de o parte şi diversele cópii şi imitaţii pe de alta. Lumea admiră invenţia (…)
Bosch s-a dovedit un mare şi original artist; spiritul şi materia formează o entitate în opera sa, iar în fantezia sa ideea şi imaginea se nasc simultan. (…)
Prin modul său de observare a naturii umane, Bosch este neîndoielnic un premergător al lui Peter Bruegel, dar simţul realităţii este la el deviat, apăsat şi bântuit de vedenii, de excrescenţe ale unei fantezii neomeneşti care deformează firescul.
Ca atâţi alţi mari artişti de origină germanică, Bosch posedă toate calităţile unui ilustrator. De fapt, după câte ştim, el n-a avut niciodată prilejul să lucreze ilustraţii propriu-zise, dar pretutindeni în opera sa naraţiunea depăşeşte limitele picturii de panou şi devine adesea neinteligibilă deoarece îi lipseşte textul explicativ. (…)
Primitiv chiar şi printre contemporani, artistul compune ca un sculptor în relief sau ca un gravor de medalii; figurile sale, văzute din profil, sunt slabe, aproape transparente; totul este aplatizat pe suprafaţă. Lucrurile esenţiale sunt redate prin siluete cu o decoraţie atractivă. Figurilor le lipseşte ponderea ca de plumb cu care le încărcau artiştii neerlandezi din veacul al XV-lea printr-un intens studiu al naturii şi o modelare grijulie. O linie curgătoare, precis dirijată, dă o calitate eterică picturilor lui Bosch. (…)
În imaginaţia sa fantastică Bosch desfide legile naturii, ignoră hotarul dintre om şi fiară, dintre lucrarea omului şi cea a naturii. Tot ce s-a conceput vreodată în superstiţiile populare şi toată grozăvia iadului se întrupează în monştri şi pocitanii. Iar Bosch reuşeşte să dea acestor făpturi imposibile o anumită credibilitate de aspect şi mişcare. (…)
Oamenii lui Bosch au feţe slabe, palide, îmbătrânite şi în general vădind o anumită viclenie. Cei puri şi sfinţi arborează adesea un surâs nătâng, în timp ce răul pândeşte pretutindeni, aşteptând un prilej să erupă. (…)
Grădina plăcerilor pământeşti reprezintă un punct culminant. Chemarea nestăvilită a ilustratorului a produs aici o îngrămădire de secţiuni egale compoziţional mai curând decât o adevărată compoziţie.”

Max J. Fiedländer, De la Van Eyck la Bruegel,
ediţie îngrijită şi adnotată de F. Grossmann,
traducere de Florin Ionescu,
Bucureşti, Editura Meridiane, 1975,
pp.91, 95, 96, 100

Pictor flamand renascentist al sfârşitului de secol XV şi început de secol XVI, Hyeronimus Bosch este cunoscut în primul rând ca autor al tripticului „ Grădina plăcerilor lumeşti”, aflat în colecţia Muzeului Prado.
În acest fals Paradis, frumuseţea, lăcomia şi impuritatea duc la suferinţă.
Vânătoarea de plăceri sexuale este pedepsită cu Iadul, în timp ce viaţa ascetică atinge Divinul. Lumea lui Bosch nu este o scenă a luptei dintre bine şi rău, fapt ce ar fi lezat atotputernicia lui Dumnezeu. În viziunea lui despre lume, Atotputernicul îi permite Diavolului să creeze nefericire pentru a-i testa pe oameni, precum în biblica poveste a lui Iov.
Eu cred în frumuseţea cuvântului şi a limbajului corporal şi am făcut cu actorii o călătorie în grădina lui, descoperind împreună de ce umanitatea, atât de tulburată, trebuie să înţeleagă simplitatea iubirii divine.

Marc Bogaerts


1 Response to “Bosch – Grădina plăcerilor lumeşti, regia Marc Bogaerts”


  1. 1 criss gross
    Octombrie 8, 2010 la 11:35 pm

    super mega tare


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


Octombrie 2010
L M M M V S D
« Sep   Noi »
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Articole recente

Arhive

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te altor 1.376 de urmăritori

Blog Stats

  • 348,119 hits

Cele mai bine evaluate


%d blogeri au apreciat asta: