Concert extraordinar al Operei Naţionale Române Cluj-Napoca:
TUDOR JARDA – 90 DE ANI
Sărbătorindu-l pe Tudor Jarda îi sărbătorim pe toţi aceia care au iubit folclorul şi l-au transpus în operele lor. Luate drept argument, gîndurile de mai sus s-au regăsit în alocuţiunile de dinaintea concertului extraordinar ce a încununat seria de manifestări evocatoare dedicate muzicianului clujean Tudor Jarda în 2012, an în care ar fi împlinit 90 de ani (1922-2007). Aşadar, gînduri picurate de: Rareş Trifan – directorul Operei clujene, Tiberiu Groza – director al C.J.C.P.C.T. Cluj, prof. univ.dr. Aurel Marc (Academia de Muzică „Gh. Dima’’), istoricul de artă Viorica Pop (cu o scrisoare-evocare din partea tenorului Ion Piso, interpret strălucit al lui Tudor Şoimaru în opera Neamul Şoimăreştilor de Tudor Jarda), discursuri lejere, pe un ton relaxat, de o „naturaleţe nefabricată’’, aşa cum a fost şi felul de a fi al lui Tudor Jarda, mentor a zeci de generaţii de muzicieni.
A fost subliniată contribuţia hotărîtoare a celui care a iniţiat proiectul TUDOR JARDA – 90 DE ANI, etnomuzicologul dr. Mircea Cîmpeanu de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, proiect cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
În acelaşi cadru a fost lansată ideea unui viitor mare festival de muzică românească la Cluj-Napoca, la realizarea căruia să-şi dea concursul autorităţile, oamenii de muzică, instituţiile de spectacole, toţi cei în stare a susţine un asemenea proiect grandios, care să arate lumii cît de valoroasă este creaţia românească.
La finalul alocuţiunilor – rememorările emoţionate ale fiului lui Tudor Jarda, sculptorul Pavel Jarda (stabilit în Elveţia), care spunea, între altele, că prin evenimentul de la Operă „ne-am revăzut copilăria’’ şi că „în arte, ca şi în ştiinţe, există un izvor şi un sfîrşit al lucrurilor, iar cercetările şi căutările lui Tudor Jarda au fost spre izvor’’…, fapt demonstrat, de altfel, de întreaga sa creaţie de opere, balete, piese corale, lucrări simfonice, lieduri, tablouri coregrafice etc.
Au putut fi ascultate cîteva din cele mai frumoase pagini din creaţia românească de operă sau operetă („exilate’’ total din repertorii !): Tiberiu Brediceanu, La Seceriş – Uvertura, Doina lui Drăguş – Ştefan Korch; Doina Stăncuţei – Lucia Bulucz; Gheorghe Dumitrescu, Ion Vodă cel Cumplit – Monologul lui Ion Vodă („Trecut-au trei luni de zile’’…) – Lucian Petrean; Filaret Barbu, Ana Lugojana – Aria lui Sandu („Floare albă’’) – Ştefan Korch; Aria Anei („La răscrucea drumului’’) – Daniela Mureşan Chişbora; Duet Ana – Sandu: Simona Buhac, Ştefan Korch; Sabin Drăgoi, Năpasta – Monologul lui Ion („Nu daţi! Nu daţi!…/ La fîntîna de sub deal’’) – Florin Sâmpelean; Gherase Dendrino, Lăsaţi-mă să cînt – Aria Martei („Această melodie’’…) – Daniela Mureşan Chişbora; Aria lui Ciprian Porumbescu – Ştefan Korch; Paul Constantinescu, Pană Lesnea Rusalim – Monologul lui Rusalim („Nu, dragii mei, eu simt că mă sfîrşesc’’…) – Lucian Petrean; Filaret Barbu, Ana Lugojana – Cor final „Că, n-am venit la voi, la şură, Ano, Lugojano’’… (bisat). În partea a doua a concertului – arii, coruri, piese orchestrale din creaţia lui Tudor Jarda, din operele: Neamul Şoimăreştilor – Aria lui Stroe interpretată de Cristian Hodrea, Aria lui Moş Chirilă interpretată de Petru Burcă sau Monologul lui Stroe „N-am linişte, nu pot să dorm’’, interpretată tot de Cristian Hodrea; Pădurea vulturilor – „Cîntecul Anei’’ interpretat de Daniela Păcurar. De asemenea, fragmente (corale şi orchestrale, cor cu solistul Horaţiu Ruşti) din Luceafărul de ziuă, balet cu cor, bazat pe prelucrarea unei vechi legende maramureşene.
Şi-au dat concursul, alături de soliştii amintiţi, Corul şi Orchestra Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, dirijor Cristian Sandu (invitat), regia de concert Emil Strugaru, dirijorul corului: Corneliu Felecan.
Deşi în număr mic, publicul alcătuit din cunoscători şi profesionişti ai muzicii, din clujeni care l-au cunoscut pe Tudor Jarda sau care, prin natura preocupărilor lor, s-au aflat în preajma profesorului, compozitorului, dirijorului şi etnomuzicologului supranumit „humuleşteanul din Năsăud’’, i-a aplaudat cu căldură pe interpreţi şi a aplaudat MUZICA. Muzica frumoasă, în stare să umple săli, pieţe publice, chiar stadioane (cum se întîmpla odinioară, la spectacolele estivale ale Operei clujene, susţinute pe arena din parc), cu condiţia ca aceasta să fie promovată încă de la nivel şcolar, continuînd cu mediul studenţesc şi apoi programată de instituţiile profesioniste de spectacole prin reintroducerea ei în repertoriu. Cu ocazia concertului, am auzit şi comentarii precum: „ce muzică minunată avem, păcat că nu e cunoscută!’’ sau „de ce nu vrem (sau nu ştim) să promovăm şi să punem în valoare ceea ce ne reprezintă cu adevărat, aşa cum fac toţi, din jur sau de mai departe?’’…
Un prim pas a fost făcut cu acest proiect amplu, iniţiat de dr. Mircea Cîmpeanu şi desfăşurat la Cluj-Napoca, Tîrgu Mureş şi Piatra Neamţ în intervalul 5-21 octombrie 2012. Să ne amintim că, în prima parte a acestui an, Casa de Cultură a municipiului Cluj-Napoca organiza, în ciclul „Mari personalităţi ale Cetăţii’’ evocarea TUDOR JARDA – 90 de ani, în cadrul căreia Prof.univ.dr. Nelida Nedelcuţ, discipol al maestrului, a vorbit despre Om, Profesor, Compozitor şi creaţia impresionantă a acestuia, despre Omenia, Bunătatea, Generozitatea şi Simplitatea celui dăruit de Dumnezeu cu harul de a crea muzică şi care a intuit forţa artistică ce sălăşluieşte în muzica populară.
Aflăm, acum, cu bucurie, că Asociaţia Trompetiştilor din România, în parteneriat cu Serviciul Muzicilor Militare Bucureşti, organizează la Cluj-Napoca, în perioada 6-9 noiembrie a.c., Festivalul Muzicii de Cameră şi Interpretare Solistică „Tudor Jarda’’. Deschiderea festivă va avea loc în 6 noiembrie, la ora 18, iar Gala Laureaţilor şi Festivitatea de premiere sînt programate pe 9 noiembrie, de la ora 18, în sala de spectacole a Cercului Militar.
Michaela BOCU
m.bocu@ziarulfaclia.ro
fotoblog nicu cherciu 
Comentarii recente