Arhivă pentru ianuarie 2011

31
ian.
11

ÎPS Bartolomeu Anania a trecut la cele veşnice

ÎPS Bartolomeu Anania © NICU CHERCIU

ÎPS Bartolomeu Anania © NICU CHERCIU

ÎPS Bartolomeu Anania © NICU CHERCIU

ÎPS Bartolomeu Anania © NICU CHERCIU

ÎPS Bartolomeu Anania © NICU CHERCIU

ÎPS Bartolomeu Anania © NICU CHERCIU

ÎPS Bartolomeu Anania © NICU CHERCIU

ÎPS Bartolomeu Anania © NICU CHERCIU

ÎPS Bartolomeu Anania © NICU CHERCIU

ÎPS Bartolomeu Anania © NICU CHERCIU

ÎPS Bartolomeu Anania © NICU CHERCIU

ÎPS Bartolomeu Anania © NICU CHERCIU

ÎPS Bartolomeu Anania © NICU CHERCIU

ÎPS Bartolomeu Anania © NICU CHERCIU

ÎPS Bartolomeu Anania © NICU CHERCIU

ÎPS Bartolomeu Anania © NICU CHERCIU

ÎPS Bartolomeu Anania © NICU CHERCIU

ÎPS Bartolomeu Anania © NICU CHERCIU

ÎPS Bartolomeu Anania © NICU CHERCIU

ÎPS Bartolomeu Anania © NICU CHERCIU

ÎPS Bartolomeu Anania © NICU CHERCIU

ÎPS Bartolomeu Anania © NICU CHERCIU

ÎPS Bartolomeu Anania © NICU CHERCIU

ÎPS Bartolomeu Anania © NICU CHERCIU

Fotografii de la instalarea oficială ca mitropolit la 25 martie 2006.

………………………………………………………………………………………………….

ÎPS Bartolomeu Anania a trecut la cele veşnice

Autor: Mihai Şoica

Mitropolitul Clujului, IPS Bartolomeu Anania, a decedat aseară, în jurul orei 19.25, la Secţia de Terapie Intensivă din cadrul Clinicii de Chirurgie 1 din Cluj-Napoca, unde a fost internat lunea trecută, după ce a revenit de la Viena.

În ultimele zile de viaţă, mitropolitul Bartolomeu Anania a fost în comă, stare în care intrat în data de 23 ianuarie 2010, când încă se mai afla internat la Spitalul AKH din Viena. „Înconjurat de medici, prieteni, ucenici şi colaboratori apropiaţi, trupul Înaltpreasfinţitului Bartolomeu a cedat multiplelor afecţiuni care i-au marcat ultima perioadă de viaţă”, se arată într-un comunicat al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.

Preotul Bogdan Ivanov, secretarul personal al mitropolitului Bartolomeu, care l-a însoţit pe acesta în Austria, a declarat că mitropolitul şi-a dorit foarte tare să revină la Cluj, de unde să treacă la cele veşnice. „Starea lui a fost critică şi nu s-au putut face prea multe”, a spus părintele Ivanov.După ce a revenit la Cluj, medicii au avut o încercare de a-l scoate din coma indusă pe mitropolitul Bartolomeu Anania, dar nimeni din anturajul acestuia nu a dorit să semneze pentru un eventual risc care ar fi putut surveni. Surse din cadrul Mitropoliei Clujului au declarat că joia trecută episcopii Vasile Flueraş şi Irineu Bistriţeanu au avut o discuţie cu medicii Clinicii de Chirurgie 1, care au doit să îl detubeze pe Bartolomeu, pentru a vedea dacă acesta va putea să respire singur. „Nu au vrut să îşi asume niciun risc pentru că starea de sănătate a IPS Bartolomeu era foarte gravă”, a spus un preot.

Diagnosticul pus de medicii clujeni a fost de insuficien ţă acută cardiorespiratorie şi stenoză de venă aortă.

Va fi înmormântat încripta de sub Catedrala Mitropolitană

Trupul neînsufleţit al mitropolitului Clujului a fost depus de astăzi în Catedrala Mitropolitană din centrului Clujului, unde toţi cei care l-au iubit şi respectat pe înaltul ierarh îşi vor putea lua adio de la acesta, se arată în comunicatul Mitropoliei Clujului.

Trupului lui IPS Bartolomeu Anania va fi coborât la veşnica odihnă în cripta ierarhilor de sub Catedrala Mitropolitană.

Ritualul înmormântării unui mitropolit presupune delegarea din partea Patriarhului Daniel a unui alt mitropolit care să conducă destinele Mitropoliei Clujului până la numirea de către Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a  unui nou mitropolit.

„Ritualul presupune că cel care va fi numit interimar este mitropolitul imediat superior lui Bartolomeu, adică ÎPS Laurenţiu Streza, mitropolitul Ardealului. Aceste lucru nu este obligatoriu, loco tenenţa mitropolitană putând fi asigurată chiar şi de către Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel”, a spus un preot clujean.

BIOGRAFIE

Feţele Mitropolitului Bartolomeu

Mitropolitul Bartolomeu Anania s-a născut la 18 martie 1921 în comuna Glăvile Vâlcea sub numele Valeriu şi a devenit Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului în martie 2006. ÎPS Bartolomeu a fost şi scriitor şi traducător, primind în 1982 premiul pentru dramaturgie al Uniunii Scriitorilor.

ÎPS Bartolomeu a fost unul dintre liderii protestelor anticomuniste studenţeşti din Cluj, ajungând în temniţele comuniste ca deţinut politic, ultima dată în 1958 când a fost arestat şi acuzat de activităţi legionare. Din 25 de ani de muncă silnică a ispăşit şase, iar în 1966 a fost trimis de către Biserica Ortodoxă Română în Statele Unite unde a îndeplinit mai multe funcţii în cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române. Reîntors în ţară a fost numit directorul Institutului Biblic al BOR.

În 2008, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a constatat că agentul cu numele de cod „Apostol” din dosarul de urmărire al fostului mitropolit al Ardealului Antonie Plămădeala era Valeriu Anania. ÎPS Bartolomeu a negat că ar fi dat fostei Securităţi note informative.

SUCCESOR

Episcopul de Covasna, cele mai mari şanse să ajungă mitropolit al Clujului

Dincolo de suferinţele mitropolitului Bartolomeu Anania, jocurile de culise au început de câteva luni, scenariile cel mai des discutate fiind numirea Episcopului Ioan Selejan, de la Covasna, ca şi Mitropolit al Clujului şi desfinţarea acestei mitropolii care a dat peste cap statutul Bisericii Ortodoxe Române, care avea pentru zona Transilvaniei o singură mitropolie, cu sediul la Sibiu.

Deşi nimeni nu discută deschis despre acest subiect, cele două scenarii au făcut parte dintre temele de discuţie cu ocazia unei întâlniri de taină care a avut loc în urmă cu o lună la Mănăstirea Rohia şi la care au luat parte înalte feţe bisericeşti. Totuşi, ultima ideea nu este foarte credibilă, mai ales că ar da Bisericii Ortodoxe Române o puternică lovitură de imagine, mulţi fiind de părere că nu se poate desfinţa o instituţie creată în urmă cu câţiva ani.

Dincolo de orice supoziţii, o stare de tensiune între Patriarhul BOR Daniel şi IPS Bartolomeu Anania a existat în ultimii ani, relaţiile dintre cei doi nemaifiind cordiale încă de la alegerea noului patriarh, după moartea lui Teoctist. Răceala s-a putut simţi în momentul în care, în ultimele luni, Patriarhul Daniel a făcut o serie de vizite în mai multe judeţe din Transilvania, Bihor, Maramureş sau Satu Mare, aflate în subordinea mitropolitului Bartolomeu, fără ca cei doi să se întâlnească.

Preoţii din cadrul Mitropoliei Clujului susţin că ÎPS Bartolomeu ar fi vrut şi chiar a făcut demersuri pentru acest lucru ca după moartea sa, noul mitropolit să fie episcopul Irineu Bistriţeanu. Dorinţa lui Bartolomeu nu este însuşită de cei care conduc azi Biserica Ordotoxă Română, care ar dori ca noul mitropolit să fie episcopul Harghitei şi Covasnei, Ioan Selejan.

Şi cum Sinodul BOR este dominat la ora actuală de către Patriarhul Daniel, care a reuşit prin înscăunarea unor noi episcopi să ocupe locurile vacante din Sfăntul Sinod, o posibilă alegere a lui PS Ioan Selejan în funcţia de mitropolit al Clujului, să fie un lucru foarte posibil, mai ales că acesta se află în graţiile IPS Laurenţiu Streza, episcopul Mitropoliei Ardealului, rămasă cu doar patru judeţe, Braşov, Sibiu, Covasna şi Harghita după înfiinţarea Mitropoliei Clujului care numără judeţe, Cluj, Alba, Sălaj, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Satu Mare, Bihor şi Mureş.

SURSA: http://www.evz.ro/detalii/stiri/ips-bartolomeu-anania-a-trecut-la-cele-vesnice-919909.html

 

……………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………..


IPS Bartolomeu Anania, mitropolitul Ardealului şi Crişanei

Inalt Prea Sfintitul Bartolomeu Anania, pe numele de mirean Valeriu Anania (nascut la 18 martie 1921, comuna Glavile, judetul Valcea) este un cleric ortodox roman ce detine in prezent rangul de mitropolit al Mitropoliei Ardealului si Crisanei.. De asemenea, mai este cunoscut ca scriitor, poet si dramaturg al literaturii romanesti contemporane.

Scoala si activitatea pana in anul 1948

Mitropolitul Bartolomeu Anania s-a nascut la data de 18 martie 1921 din parintii Vasile Anania si Ana, in comuna Glavile-Pitesteana, judetul Valcea. A primit la botez numele de Valeriu Anania. A urmat scoala primara in satul natal, apoi cursul secundar l-a facut la Bucuresti. S-a inscris la Seminarul Teologic Central din Bucuresti ale carui cursuri le-a urmat in perioada 1933-1941. A frecventat si cursurile la liceele Dimitrie Cantemir si Mihai Viteazul din capitala, luandu-si bacalaureat in urma examenului sustinut la liceul „Mihai Viteazul” (1943).

In anul 1935, minor fiind, s-a inscris ca toti elevii in organizatia „Manunchiul de prieteni”, organizatie a tineretului scolar de tip legionar. In anul 1936 era deja incadrat in „Fratia de Cruce”, organizatie superioara celei dintai. Peste ani isi aminteste Inalt Prea Sfintitul Bartolomeu Anania: …”Nu am apucat sa devin legionar din doua motive, unul formal si altul de fond: in ianuarie 1941, la vremea cand eu inca nu eram major (la aceea vreme majoratul era la 21 de ani) , „Fratia de Cruce” din Seminarul Central a fost desfiintata. In al doilea rand, in timpul scurtei guvernari legionare, dar si dupa aceea, mi-a fost dat sa vad si reversul medaliei, adica fata nestiuta a Garzii de Fier, cu care nu puteam fi de acord. Marturisesc insa ca in „Fratia de Cruce” din Seminar nu se facea politica, nici antisemitism, ci doar educatie, si ca nu am avut de invatat decat lucruri bune: iubire de Dumnezeu, de neam si de patrie, corectitudine, disciplina in munca, cultivarea adevarului, respect pentru avutul public, spirit de sacrificiu.”

In anul 1941 a fost retinut, o luna de zile pentru participarea la funeraliile unui comandant legionar. Marturiseste in continuare inaltul prelat: …”Dupa trei saptamani am fost eliberat, dar in cazierul meu a ramas fisa cu calificativul „legionar”, un stigmat de care, orice ai face, nu scapi o viata intreaga. Nu am facut parte niciodata dintr-un partid politic, dar am fost si am ramas pe dreapta”. In anul 1942 a fost arestat si condamnat din nou, la sase luni de inchisoare, pentru ca ar fi detinut in podul Manastirii Cernica materiale legionare si arme.

Ajunge apoi student la „Facultatea de Medicina” si la „Conservatorul de Muzica” din Cluj in toamna anului 1944, dupa ce nordul Ardealului, rapit nemilos de Dictatul de la Viena, revine patriei Romane. Aici, ca presedinte al studentilor din Centrul Studentesc Petru Maior, a organizat si condus greva studenteasca cu caracter anticomunist, dupa instaurarea guvernului „democratic” condus de Petru Groza la 6 martie 1946 si totodata antirevizionista impotriva celor care nu erau de acord cu revenirea Ardealului la Romania. In urma acestui protest al studentimii, a fost exmatriculat de noile autoritati.

Ulterior, si-a continuat studiile la „Facultatea de Teologie” din Bucuresti si la „Academia Andreiana” din Sibiu, obtinand titlul de „licentiat in teologie” (1948).

Teologul

La 2 februarie 1942 s-a calugarit la Manastirea Antim din Bucuresti, dandu-i-se numele de Bartolomeu. In acelasi an, la 15 martie 1942, a fost hirotonit ierodiacon, slujind in aceasta calitate la Manastirile Polovragi si Baia de Aries. Dupa greva studenteasca de la Cluj, fiind inlaturat din Facultatea de Medicina in anul 1947, a ajuns staret la Manastirea Toplita din judetul Harghita.

Intre anii 1948-1949 a fost intendent la Palatul Patriarhal, iar apoi, intre anii 1949-1950, inspector patriarhal pentru invatamantul bisericesc. Intre anii 1950-1951 a fost asistent la catedra de Istorie Bisericeasca Universala la Institutul Teologic Universitar din Bucuresti, iar intre 1951 si 1952, decan al Centrului de Indrumare Misionara si Sociala a Clerului, la Curtea de Arges. In perioada 1952-1958, detine functia de Director al Bibliotecii Patriarhale din Bucuresti.

In anul 1958 a fost din nou arestat, pentru activitate legionara inainte de 23 august 1944 (era unul din principalele motive de arestare a securitatii: Ce politica ai dus tu sau parintii inainte de 23 august 1944). A fost condamnat de catre Tribunalul Militar Ploiesti la 20 de ani de munca silnica pentru „uneltire contra ordinii sociale”. Si-a ispasit pedeapsa in inchisoarea de la Aiud la sectia „politici”. In timpul detentie i-a murit mama, iar el nu a fost instiintat, afland asta dupa eliberare in anului 1964. Eliberare s-a facut, nu numai dansului, la toti detinutii politici in urma unui decret dat de autoritatile comuniste de desfiintare a detentiei politice.

A fost trimis in anul 1966 de catre BOR in America, unde a indeplinit mai multe functii in cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane de aici: secretar eparhial, consilier cultural, secretar general al Congresului bisericesc, director al Serviciului „Publicatii”. In anul 1967 a fost hirotonit ieromonah de catre Arhiepiscopul Victorin, acordandu-i-se din partea Sfantului Sinod rangul de arhimandrit. Tine nenumarate conferinte si face parte din mai multe delegatii ale Bisericii Ortodoxe Romane peste hotare.

A participat la diverse conferinte in Detroit, Chicago, Windsor si Honolulu, fiind ales ca membru in delegatia Bisericii Ortodoxe Romane care a vizitat Bisericile vechi orientale din Egipt, Etiopia si India (1969).

Reintors in tara, este director al Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, intre anii 1976-1982. In anul 1982 se va retrage la Manastirea Varatec, pentru a se dedica scrisului. Operei sale scriitoricesti, deosebit de bogata, va adauga una de exceptie: diortosirea si adnotarea Sfintei Scripturi, dupa Septuaginta. De fapt, aceasta lucrare o va elabora si desavarsi dupa alegerea ca Arhiepiscop al Vadului, Feleacului si Clujului, la 21 ianuarie 1993. Dupa cum marturiseste singur, aceasta opera i-a solicitat peste zece ani de munca de ocnas dar, in acelasi timp, i-a oferit Inalt Preasfintiei Sale si noua tuturor, de astfel, bucuria de a avea o Biblie intr-o limba frumoasa si curgatoare, limba romana. Biblia aceasta, tiparita in anul 2001 a devenit si editia jubiliara a Sfantului Sinod.

Mitropolit al Clujului

In primavara anului 1990, Prea Cuviosul Arhimandrit Bartolomeu Anania a facut parte din Grupul de Reflectie pentru Innoirea Bisericii, alaturi de marii clericii ai vremii: Staniloae, Galeriu, Voicescu, Marchis si mirenii Bernea, Baconsky, Dumitrescu.

La 21 ianuarie 1993 este ales ca Arhiepiscop al Vadului, Feleacului si Clujului. Hirotonirea intru arhiereu si instalarea in Catedrala din Cluj-Napoca a facut-o Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist pe data de 7 februarie 1993, inconjurat fiind de un sobor de ierarhi si de o mare multime de credinciosi.

Din acest moment a inceput misiunea de exceptie in fruntea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului. In toamna anului 2005, nemultumit ca Andrei Andreicut, candidatul pe care l-a sustinut in mod public, nu a fost ales in functia de mitropolit al Ardealului, a initiat ruperea episcopiilor din nordul si centrul Ardealului de sub jurisdictia scaunului mitropolitan de la Sibiu.

Joi, 2 martie 2006, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane l-a ridicat pe Prea Cuviosul Arhiepiscop Bartolomeu al Vadului, Feleacului si Clujului la rangul de Mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. Aceasta noua mitropolie, infiintata canonic de catre Sfantul Sinod la 4 ianuarie 2005, a fost trecuta in Statut si i s-a stabilit denumirea de catre Adunarea Nationala Bisericeasca pe 1 martie 2006. A fost instalat oficial ca mitropolit la 25 martie 2006 de catre un sobor de ierarhi in frunte cu Prea Fericitul Patriarh Teoctist.

Scriitorul

S-a afirmat in literatura inca de pe bancile scolii, facandu-si debutul in anul 1936 la revista „Vremea”, apoi la revista „Dacia Rediviva”, al carei redactor principal a si fost. Dupa ani a colaborat la revistelor: „Gazeta Literara”, „Luceafarul”, „Magazin Istoric”, „Ateneu” si altele.

A publicat in revistele centrale bisericesti, „Glasul Bisericii”,”Mitropolia Olteniei„, buletinul si calendarul „Credinta” din Detroit, „Renasterea” de la Cluj (unele sub pseudonimul Vartolomeu Diacul). Din punct de vedere al scrisului duhovnicesc, din multele lucrari amintim „Filele de acatist” (1976), „Actiunea catolicismului in Romania interbelica” (1992) si ultima aparitie, „Cartea deschisa a Imparatiei”, o talcuire competenta a Sfintei Liturghii izvorata din experienta de bun orator a Inalt Preasfintiei Saleblicat, articole cu caracter teologic, predici, note si comentarii.

Vorbind de activitatea sa de dramaturg trebuie sa mentionam dramele: „Miorita”; „Mesterul Manole”; „Du-te vreme, vino, vreme!”; „Paharelul cu nectar” (fantezie pentru copii); „Steaua Zimbrului”; „Poeme cu masti”.

In anul 1982 a obtinut Premiul pentru Dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din Romania.

Alegerea sa ca arhiepiscop, nu l-a facut sa abandoneze scrisul; astfel ca din anul 1978 este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania. I-au aparut volumele de poezii: „Geneze”; „Istorii agrippine”; „File de acatist”; Anamneze”; „Imn Eminescului in nouasprezece canturi”; „Poezie religioasa romaneasca moderna”. La acestea se adauga volumele de proza si de eseuri: „Strainii din Kipukua”, „Greul Pamantului”, „Rotonda plopilor aprinsi”, albumul „Cerurile Oltului”, „Amintirile peregrinului Apter” si multe altele, care ne pun in fata sufletului un mare literat.

Onoruri

Printre alte functii, premii si medalii cu care a fost distins Inalt Prea Sfiintitul Bartolomeu amintim: presedinte de onoare al Fundatiei „Nicolae Steinhardt” (1993); membru de onoare al Senatului Universitatii de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu” din Cluj (1993); premiul special pentru volumul „Din spumele marii”, la Salonul de carte din Oradea (1995); senator de onoare si membru al Marelui Senat al Universitatii Babei-Bolyai” din Cluj-Napoca (1996); premiul „Cartea anului”, pentru volumul „Din spumele marii”, la Salonul national de carte din Cluj-Napoca (1996); Marele Premiu pentru poezie al Festivalului international de poezie „Lucian Blaga„, Cluj-Napoca (mai 1999); diploma si medalia Academiei de Arta, Cultura si Istorie din Brazilia (mai 2000); de la Presedintia Romaniei, Medalia Comemorativa „150 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu si Ordinul National „Pentru Merit” in grad de Mare Cruce (2000); premiul pentru Opera Omnia, al Uniunii Scriitorilor, filiala Cluj (martie 2001) s.a.

De asemenea, IPS Bartolomeu i-au fost decernate titlurile de Doctor Honoris Causa al Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca (1 iunie 2001); Doctor honoris causa al Universitatii de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu” din Cluj-Napoca (7 iunie 2001); „Cetatean de onoare” al municipiului Cluj-Napoca (25 ianuarie 1996); „Cetatean de onoare” al municipiului Bistrita (martie 2001).

Pentru activitatea sa ecleziastica a fost distins cu: Crucea Patriarhala – Bucuresti, Ordinul Sfantului Mormant al Patriarhiei Ierusalimului, Ordinul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel al Patriarhiei Antiohiei.

Sursa: wikipedia.org

31
ian.
11

PARADISUL GANGSTERILOR – Teatrul Naţional Cluj-Napoca

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

Paradisul Gangsterilor © NICU CHERCIU

 

PARADISUL GANGSTERILOR

de Hervé Blutsch
traducere de Nicolae Weisz

Data premierei: 11 decembrie 2010

regia: Răzvan Mureşan
scenografia: Adrian Damian
video: Marius Mureşan
coregrafia: Tudor Mercea

 

Distribuţia:

Maxence Miron Maxim
Clamince Cristian Grosu
Directorul puşcăriei, Medicul şef, apoi un câine, Rex Radu Lărgeanu
Un nebun / Un bărbat la bar / Un peşte Silvius Iorga
Andréa, o târfă, apoi o mamă Patricia Boaru
Alexandre Chemillot, inspector de poliţie Ovidiu Crişan
Tatăl Petre Băcioiu
Mama Ileana Negru
Fiica / O târfă începătoare Romina Merei
Hélène, o dansatoare Anca Hanu
Brima, un negru Aka Atta Guy Martial
Elise, o văduvă Irina Wintze
Spectatorul Ruslan Bârlea
Jean Eudes, şeful mafiei locale Dragoş Pop
şi studenţii Ana Şuşca, Vlad Bîrzeanu, Răzvan Bănuţ
la vioară Ionuţ Cristian Bugnar
Hervé Blutsch centrează comedia La gelée d’arbre / Paradisul gangsterilor pe teme caracteristice filmului negru: evadarea din închisoare a doi ucigaşi canibali, o cavalcadă de crime, multe împuşcături. Galeria de personaje mai cuprinde, înafară de cei doi canibali, poliţişti decăzuţi, o dansatoare de cabaret cu un picior bont, un director de închisoare care se transformă, treptat, în cîine, piesa fiind alcătuită dintr-o succesiune rapidă de scene foarte scurte, care aproape se suprapun, mergînd pînă la efectul de imagine caleidoscopică.
30
ian.
11

Parcare cu abonament

Parcare cu abonament © NICU CHERCIU

28
ian.
11

Cinema FLORIN PIERSIC – inaugurare 26.01.2011

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Cinema Florin Piersic © NICU CHERCIU

Biografie

S-a născut pe 27 ianuarie 1936 la Cluj, ca fiu al medicului veterinar bucovinean Ştefan Piersic.

A absolvit Institutul de Arta Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti (IATC, astăzi UNATC), promoţia 1957. Are o bogată activitate teatrală (Teatrul Naţional Bucureşti).

În anii ’60, Florin Piersic se căsătoreşte cu actriţa Tatiana Iekel, care i-a dăruit şi primul copil, pe Florin Jr.. A doua soţie a fost tot o actriţă, Anna Szeles, alături de care a devenit tată pentru a doua oară. În 1985 Anna Széles a cerut şi a obţinut divorţul şi s-a mutat în Ungaria, luându-l cu ea şi pe fiul lor, Daniel. În 1993, după o relaţie de 7 ani, Florin Piersic s-a căsătorit cu Anna Török, de asemenea originară din Cluj.(Sursa: Wikipedia.org)

Studii

In 1957, a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti

Activitate profesionala

Florin Piersic a debutat pe scena Teatrului National din Bucuresti la doi ani dupa absolvire, el obtinand rolul titular in Discipolul diavolului. Prestatiile sale din Tragedia optimista, Oameni si soareci sau Orfeu in Infern au reusit sa starneasca admiratie si ropote de aplauze.

Intr-o cariera de peste 50 de ani, Florin Piersic a aparut in peste 40 de lungmetraje printre care se numara: Aproape de soare, Neamul Soimarestilor, Rascoala, Mihai Viteazul, Fratii Jderi, Cuibul salamandrelor, Rug si flacara, Trandafirul galben si Fix Alert.

Viata personala

Florin Piersic a avut o viata personala tumultoasa, fiind cuplat cu multe dintre partenerele sale de scena. Se afla la a treia casatorie si are doi baieti.

Prima sotie, actrita Tatiana Iekel, si-a cunoscut-o in anii 60 si impreuna au un fiu, pe Florin Jr.. A doua nevasta a fost tot o actrita, Anna Szeles, alaturi de care a devenit tata pentru a doua oara, fiul lor se cheama Daniel. Au divortat in 1985, iar Anna Széles s-a mutat in Ungaria, luandu-l cu ea si pe fiul lor.

In 1993, dupa o relatie de 7 ani, Florin Piersic s-a casatorit cu Anna Torkiev, de asemenea originara din Cluj.

Copilul secret

In 2008, Florin Piersic a recunoscut ca mai are o fata, infiata si tinuta la secret. Aflat la Baia Mare, artistul a povestit emotionat cum a ajuns sa fie tatal acelei fetite.

„Trebuie sa va marturisesc un lucru important. E bomba serii. Nu am mai spus-o la nimeni, numai fosta mea sotie stie, Ana Szelesz. Copiii mei nu stiu si nici actuala mea nevasta. Faceam filmarile la pelicula „Pintea”. Eram pe Iza intr-un sat pe care il cunosc foarte bine. In fiecare zi am observat ca la mine la filmare venea o fetita. Marioara o chema. Am vazut-o azi, am vazut-o maine si i-am spus si nevesti-mii.

Ana Szelesz stia ca visul meu a fost de a avea o fetita, ca sunt foarte atasat de fete, asa ca o indrageam pe asta mica foarte tare. Imi era atat de drag de ea, incat veneam si eu la filmari si ajungeam si ma uitam daca este acolo si abia atunci incepeam munca. Dar intr-o zi m-am dus la ea si i-am spus: „Asculta, papusa mica. Cum te cheama? Marioara. Si mai cum? Deac. Esti romanca? Da! Si cati ani ai? 9. Extraordinar, am zis. Si de ce te uiti asa lung la mine? Pentru ca va iubesc foarte tare. De ce? Nu stiu, dar va iubesc mult. Si parintii tai?….Eu nu am parinti”.

Piersic a povestit ca fetita si-a pierdut ambii parinti si era crescuta de o matusa.

„Gandul meu era la sora mea care se inecase, asa ca am vorbit cu femeia, i-am spus ca vreau sa o infiez pe Marioara, iar prim-secretarul judetului Maramures, Gheorghe Blaj, m-a ajutat si copila a primit numele Marioara Deac Piersic. Am dat-o la scoala si in fiecare luna i-am trimis salariul meu de la teatru.

Intr-o buna zi a venit la mine si m-a rugat sa o ascult. „Sunt acuma mare si m-ati ajutat cum nimeni nu a facut-o, dar vreau sa va rog ceva. M-am indragostit de baiatul asta si vreau sa ma casatoresc. Am fost de acord si i-am mers de nas”, a explicat Piersic. Fiica sa adoptiva este acum casatorita, are doi copii si traieste intr-un oras din sudul tarii.

Despre viata si femei

„De singuratate am fugit toata viata. Mi-a fost teama de ea. Dar asta nu inseamna ca n-am avut si momente cand am dorit sa raman doar cu mine. Au fost chiar multe, dar… scurte”.

„Mie femeile mi-au fost intotdeauna dragi si chiar mi-a venit sa rad cand am citit intr-o publicatie ca eu, care am aproape 70 de ani, cand am facut telenovela asta i-am facut curte fetei mele din film. Eu eram dragut si incercam sa stabilesc o relatie tata-fiica. In general, imi place ca o femeie sa aiba sarm, sa aiba ceva, sa fie isteata si sa simt ca ma iubeste pe mine, nu pe actorul Florin Piersic”.

„Mi-au iesit in cale multe femei frumoase si mai toate imi placeau. Plecam mult de-acasa pentru filmari, repetitii, turnee, ma indragosteam cand de una, cand de alta, starneam intrigi si gelozii, dar niciodata n-am vrut sa fac pe cineva sa sufere”.

Despre cele trei sotii

„Primele doua sotii ale mele au fost si ele actrite. De Tatiana Jekel m-am despartit pentru ca n-a mai mers, pur si simplu – eram foarte tanar si buimacit de succes, iar Aniko (Ana Szeles n.r.) a plecat la Budapesta, pentru ca a crezut ca o sa faca o cariera uriasa acolo. Am ramas cu amandoua in relatii foarte bune, ne vizitam.

Aniko imi povesteste ca si acum, cand se duce in piata la Budapesta, o intreaba babele unguroaice emigrate din Romania ce mai face frumosul ala de barbat al ei, Florin Piersic. Faceam un cuplu frumos si foarte invidiat in epoca, dar ne-am despartit de aproape 20 de ani.

Din fericire, acum, la varsta intelepciunii, am norocul sa reziste langa mine o femeie cu totul speciala: ce-a de-a treia sotie a mea, Ani Piersic. E tot unguroaica, din Cluj, contabila de meserie, dar cu suflet bogat si risipitor, nu tine socoteala vorbelor calde si bune, nu-si dramuieste gesturile marunte si dragi, nici atasamentul sau fidelitatea.

Afectiunea pe care ne-o purtam unul altuia si ne-o exprimam chiar si in cele mai marunte ocazii este importanta pentru amandoi, dar mai ales pentru mine, pentru ca ma intareste in fata incercarilor, in vremurile mai putin dulci. Si acum sunt mai tot timpul plecat de acasa, dar stiu ca Ani ma asteapta si e rabdatoare.

Ce sa fac, meseria asta n-o poti face stand la birou, in fotoliu de director. Si, pe urma, trebuie sa castig ceva bani ca sa traiesc. Dar imi iubesc nevasta, ea stie asta, si atunci lucrurile se simplifica mult, chiar daca nu suntem tot timpul, zi de zi, impreuna” – interviu Formula AS, 2006.

Sursa: Ziare.com
http://florinpiersic.com/biografie.html

 

vezi şi:

http://www.tiff.ro/galerie/foto/252

26
ian.
11

FORŢA DESTINULUI – Opera Naţională Română Cluj-Napoca

FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU

GIUSEPPE VERDI
FORŢA DESTINULUI
(LA FORZA DEL DESTINO)
Operă în 4 acte.
Libretul Francesco Maria Piave.

HORVÁTH JÓZSEF – Dirijor
VLADIMIR POPEAN – Maestru de cor
CORNELIU FELECAN – Asistent maestru de cor

ADRIAN KIŞ
RĂSVAN DUMITRU – Concert maeştrii

OVIDIU MOLDOVAN – maestru corepetitor
ADELA BIHARI – Pregătirea muzicală
KOLCSÁR PETER – Pregătirea muzicală

RAREŞ TRIFAN – Regia/Lighting design
VALENTIN CODOIU – Scenografia

MARIUS CHIOREAN – Marchizul de Calatrava
CARMEN GURBAN – Donna Leonora, fiica sa
FÜLÖP MARTIN – Don Carlo di Vargas, fiul său
MARIUS VLAD BUDOIU – Don Alvaro
LILIANA NECIU – Preziosilla, tânără ţigancă
MIRCEA MOISA – Padre Guardiano
EMANUEL POPESCU – Fra Melitone
… – Curra, camerista Leonorei
PETRE BURCĂ – Un Alcade
FLORIN POP – Maestrul Trabuco
SIMONFI SANDOR – Un chirurg, militar spaniol

FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU

FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU

FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU

FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU

FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU

FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU

FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU

FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU

FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU

FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU

FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU

FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU

FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU

FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU

FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU

FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU

GIUSEPPE VERDI
LA FORZA DEL DESTINO
Acţiunea se petrece la Sevilla şi în apropiere de Roma, în secolul al XVIII-lea.
Synopsis

ACTUL I. – SEVILLA

Leonora, fiica marchizului de Calatrava, îndrăgostită de Don Alvaro, se pregăteşte ajutată de camerista Curra, să fugă cu iubitul ei. Marchizul îl urăşte pe străinul de culoare, descendent al regilor incaşi, socotind dragostea fiicei sale pentru el, o jignire adusă blazonului de nobleţe al stirpei sale. Fuga Leonorei e zădărnicită tocmai de ezitările ei între iubire şi datorie filială, intervenţia părintelui punând capăt încercării de evadare. Când Alvaro îşi aruncă pistolul deoarece refuză să-l înfrunte pe tatăl iubitei sale, arma se descarcă, rănindu-l de moarte pe marchiz. Cuprinşi de panică, tinerii caută salvarea în fugă. Cu urmăritorii pe urmele lor, cei doi se vor pierde unul de celălat.

ACTUL II. – SATUL HORNACHUELOS ŞI ÎMPEJURIMILE

Fiul marchizului de Calatrava, tânărul Don Carlo, mânat de setea de răzbunare, îşi caută disperat sora şi pe iubitul ei.
Leonora, travestită în veşminte bărbăteşti, poposeşte întâmplător chiar la hanul unde fratele său, travestit la rândul lui în student, se adăposteşte şi el. Trăgând cu urechea la povestirea lui Carlo, Leonora ajunge la concluzia că Alvaro a izbutit să se refugieze dincolo de ocean. Carlo e cuprins însă de bănuială, intrigat de obrazul delicat şi fără barbă al „tânărului” necunoscut. Zadarnic îl iscodeşte cu întrebări viclene pe însoţitorul tinerei marchize, carăuşul Trabuco. Acesta, zgârcit la vorbă, refuză orice lămurire. Vestea războiului împotriva Germaniei îi animă pe cei din han, aflaţi şi sub influenţa Preziosille care-i îndeamnă pe toţi sa plece la război.
Protejată de întunericul nopţii, Leonora reuşeşte să se facă nevăzută din han alăturându-se unui grup de pelerini. Ajunsă la mănăstire, ea cere ajutorul stareţului, fiindcă are de gând să-şi petreacă de acum înainte viaţa în căinţă, rugându-se spre a-l uita pe Alvaro, care, după cum crede ea, a părăsit-o, fugind. Milostivul Padre Guardiano a aflat despre drama Leonorei din scrisoarea trimisă de părintele Cleto; o scultă şi îi indică o grotă între stânci, unde îşi va putea petrece restul zilelor în penitenţă. Doar el va şti cine e, i se va depune în apropiere pâine şi apă şi va putea da de veste când va ajunge la cea din urmă zi a ei, cu ajutorul unui clopt.
La cererea lui Guardiano, călugării depun jurământ solemn de a nu se apropia de claustru şi înalţă rugăciune cu toţii, pentru sufletul persoanei ce intră în sihăstrie.

ACTUL III. – ÎN ITALIA ÎN APROPIERE DE VELLETRI

Alvaro luptă în rândurile oştirii unificate hispano-italiene, dobândind o mare faimă prin faptele sale de arme.
Într-un asalt prin surpriză al inamicului, el l-a salvat chiar pe Don Carlo de la o moarte sigură, prin intervenţia sa temerară. Cei doi se prezintă unul altuia cu nume false, jurându-şi prietenie eternă. În al doilea tablou, Alvaro este grav rănit în timpul unei ciocniri. Nu-i adresează lui Carlo, îngrijorat sincer de soarta lui, decât rugămintea ca, în cazul că va muri, să distrugă legătura de scrisori, care ascunde marea taină a vieţii sale. Carlo jură să-i împlinească dorinţa. Mai târziu, însă încolţeşte în el bănuiala, iscată de protestul disperat al rănitului de a i se conferi Ordinul Calatrava pentru vitejie. Să fie oare el seducătorul şi ucigaşul afurisit, căutat de atâta vreme? Scrisorile rănitului l-ar putea lămuri pe Carlo într-o clipă, dar jurământul îl opreşte de a se atinge de ele. În cele din urmă desface legătura de scrisori şi găseşte un portret al sorei sale. Alvaro s-a însănătoşit, lucru de mult aşteptat de Carlo, care îşi dă identitatea în vileag şi îl provoacă la duel pe viteazul căpitan incaş.
Alvaro îşi dă seama de absurditatea situaţiei, odata ce amândoi ar trebui să porneacă în căutarea Leonorei dispărute şi, pe urmă, fiecare din ei îşi datorează celuilalt viaţa. Carlo însă nu cedează, astfel că duelul începe cu îndârjire, dar e împiedecat de gardă, care îi desparte pe adversari. Alvaro se decide să părăsească tabăra şi să se retragă într-o mănăstire.

Actul IV. – ÎN VECINĂTATEA HORNACHUELOSULUI

Ne aflăm în curtea mănăstirii „Madona degli Angeli”, unde Fra Melitone împarte mâncare poporului nevoiaş, repezindu-i pe nefericiti cu vorbe de ocară.
Aici trăieşte, printre călugări şi Alvaro, sub numele de Padre Rafael, a cărui blândeţe e evocată de mulţime. Setea de răzbunare a lui Carlo îl face să-l ajungă pe Alvaro şi aici, însă fostul căpitan viteaz refuză ca în veşmântul lui de călugăr să răspundă provocării. Înfuriat peste măsură, Carlo îl loveşte cu toată puterea în faţă pe Alavaro. Acesta îşi pierde în sfârşit răbdarea şi cei doi se înfruntă cu pumnalele. În al doilea tablou reapare Leonora, a cărei iubire nu s-a stins nici în torturile penitenţei îndelungate. Auzind în apropiere zăngănit de arme, ea se ascunde înspăimântată în grota sa.
Alvaro îl răneşte mortal pe Carlo şi aleargă spre peştera unde se ştia că trăieşte un sihastru, ca să cheme un confesor la căpătâiul muribundului. Leonora şi Alvaro se recunosc îndată, însă fericirea regăsirii e umbrită de situaţia tragică. Leonora se grăbeşte la căpătâiul muribundului, dar furiosul Carlo, cu ultima rămăşiţă de putere, îşi ucide sora, care moare în braţele lui Alvaro.

DORINA MICAN TUDOROIU – referent muzical-literar

21
ian.
11

CIPSURI ŞI DALE – Teatrul Naţional Cluj

CIPSURI SI DALE © Nicu Cherciu

CIPSURI SI DALE © Nicu Cherciu

CIPSURI SI DALE © Nicu Cherciu

CIPSURI SI DALE © Nicu Cherciu

CIPSURI SI DALE © Nicu Cherciu

CIPSURI SI DALE © Nicu Cherciu

CIPSURI SI DALE © Nicu Cherciu

CIPSURI SI DALE © Nicu Cherciu

CIPSURI SI DALE © Nicu Cherciu

CIPSURI SI DALE © Nicu Cherciu

CIPSURI SI DALE © Nicu Cherciu

CIPSURI SI DALE © Nicu Cherciu

CIPSURI SI DALE © Nicu Cherciu

CIPSURI SI DALE © Nicu Cherciu

CIPSURI SI DALE © Nicu Cherciu

CIPSURI SI DALE © Nicu Cherciu

CIPSURI SI DALE © Nicu Cherciu

CIPSURI SI DALE © Nicu Cherciu

CIPSURI SI DALE © Nicu Cherciu

CIPSURI SI DALE © Nicu Cherciu

CIPSURI SI DALE © Nicu Cherciu

CIPSURI SI DALE © Nicu Cherciu

CIPSURI SI DALE © Nicu Cherciu

CIPSURI SI DALE © Nicu Cherciu

CIPSURI ŞI DALE

de Ioan Peter

Regia: M. Chris. Nedeea

Tora: Adriana Băilescu
Alex: Sorin Misirianţu
Roro: Emanuel Petran
Jaro: Cătălin Herlo
Muncitor: Cristian Rigman
Octi: Dan Chiorean
Ade: Cătălin Codreanu
Hani: Petre Băcioiu
Mile: Radu Lărgeanu
Omu: Ovidiu Crişan
Soţia lui Alex: Ileana Negru
Fiica lui Alex: Romina Merei
Mama lui Ade: Maria Munteanu
Iubita lui Mile: Angelica Nicoară
Soţia lui Octi: Anca Hanu

Decorul: Adrian Damian
Costumele: Ana Pavel
Muzica originală: Şerban Ursachi
Coregrafia: Andreea Gavriliu

Regia tehnică: Arhidiade Mureşan
Lumini: Jenel Moldovan
Sunet: Vasile Crăciun

premiera: joi, 20 ianuarie 2011, ora 19:00

Cipsuri şi dale o comedie de Ioan Peter. Şi o Românie care, chiar dacă recognoscibilă în datele ei fundamentale, nu ne mai doare. Pentru că oamenii devin ridicol de mici în comparaţie cu problemele lor. Cu viaţa lor. Şi te fac să râzi de inutilitatea acestei zbateri.

O comedie de Ioan Peter. Cu un fost muncitor la o fostă fabrică de confecţii, care se întâlneşte cu alţi doi foşti muncitori, actualmente hoţi de cărămizi din clădiri neterminate, în barul deţinut de o fostă animatoare de club, pe marginea unei mereu actuale halbe cu bere. Şi, totodată, pe marginea prăpastiei. Fără job, fără familie sau cu familia în curs de dizolvare, fără perspective. Şi, totuşi, cu atâta seninătate.

O comedie de Ioan Peter. Cu catastrofe care se succed la fiecare nouă idee a personajelor lui despre cum ar putea ieşi din criza deopotrivă economică şi existenţială. Dar acest tăvălug are şi meritul de a-i aduce de aceeaşi parte a baricadei, de a-i face să lucreze împreună, pentru prima dată.

O comedie de Ioan Peter, în care ne recunoaştem pe noi înşine.

Cristian Nedea

Ioan Peter – pit actor, autor de texte pentru teatru

fondatorul teatrului pit
Arad, România

underpitu@yahoo.com

debut în ’Biblioteca Teatrului Imposibil’ – seria ’Caietul de sală’ cu piesa Tot ce se dă
apărută la editura Dacia

publică în : Ca şi Cum, Avancronica, Observator Cultural – Suplimentul de cultură, Biblioteca Teatrului Imposibil, A het, Liternet, Ar-Fun unu(antologie, texte de teatru nou la teatru vechi) Arca, Dramastock, Regizor caut piesă, revista Atent editată de Teatrul Naţional Timişoara, Emigrant Hotel – antologie editată de Euroean theatre collective Helsinki, antologia Festivalului Internaţional de teatru de la Sibiu, Matrix – revista de cultură din Leipzig, Stop the Tempo – antologie de teatru românesc, volum în limba maghiară apărut la editura Koinonia

teatru :

Proştii, Tot ce se dă, Slăbănogu se roagă(ulterior transformată în două texte pentru studiu: Înger verde şi majorete), Jim cară molozul, Hamletule, Coca blues, Un om de milioane, Picnic, 3 G, Buburuze, Cipsuri şi dale

Proştii a fost pusă în scenă la ’ART Studio’
Varianta în limba engleză( The Fools) a câştigat Marele Premiu la Teen Play – ARAD (2000). Participă la festivalul ART Scene – Gent (Belgia)

Tot ce se dă (prima sa piesă), a fost pusă în scenă în CLUJ-NAPOCA, la teatrul independent „Imposibil” în colaborare cu Teatrul Naţional Cluj- Napoca şi Camarad, la Studioul „ Euphorion” al acestui teatru, în regia lui M.CHRIS.NEDEA , 7 decembrie 2005.

În anul 2006, piesa este publicată în revista OSERVATORUL CULTURAL – Suplimentul de cultură

Participă la ARAD FUN şi este preluată de postul de televiziune TVR 2

Publicată la editura LITERNET, în volumul 4 Piese îngrijit de Iulia Popovici

Tradusă în limbile italiană, engleză, maghiară

Peter ioan-pit participă la atelierul, ARAD-FUN mai 2006, condus de Katalin Thuroczy, dramaturg din Ungaria unde scrie : Nu deranja. Aşteaptă. Acum.

Tot ce se dă se joacă la Festivalul Naţional de Teatru Bucureşti 2006 – secţiunea teatru independent, şi la Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu

Este difuzată integral de televiziunea naţională, postul TVR 2 în emisiunea Underground

În decembrie 2006 primeşte Premiul pentru promovarea noii dramaturgii, la Balul de cristal, eveniment aflat sub patronajul majestăţii sale, regele Mihai al României.
Un an mai târziu i se decernează premiile de excelenţă pentru activitatea teatrală oferite de Consiliul local şi cel judeţean al municipiului Arad.

În 29 septembrie are loc premiera pisei All want you can get(Tot ce se dă) la Korjaamo center din Helsinki, spectacol realizat de compania independentă European theatre collective în regia lui David Kozma, traducerea Markus Alanen

În mai 2007 are loc premiera cu piesa Hamletule la teatrul Pit în colaborare cu AR – FUN project(camarad)

În 4 noiembrie 2007 are loc premiera cu Un om de milioane la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” din Arad, sala studio, în regia autorului şi este tradus în limba franceză de Liana Didilescu

Hamletule participă la festivalurile de teatru MAN.IN.FEST organizat de teatrul Imposibil din Cluj-Napoca şi Unidrama organizat de teatrul 74 din Târgu-Mureş şi la festivalul Babel din Târgovişte

În 16 februarie are loc premiera cu piesa Coca blues la Porto Arte
regia CRISTIAN BAN

Autorul participă la ateliere de lucru cu: Elie Malka – managementul în teatru
Katalin Thurocyz – dramaturgie
Nikole Kehrberger – expresie fizică
Gelu Colceag – actorul şi ţinta
Victor Scoradeţ – dramaturgie

Coca blues participă la festivul BITEI Chişinău, Replubica Moldova

Este selecţionat la FESTIVALUL DRAMATURGIEI ROMÂNEŞTI , Timişoara, octombrie 2008

Şi FESTIVALUL NOI PARIEM PE TINERI, Piatra Neamţ 2008

FESTIVALUL NAŢIONAL DE TEATRU, Bucureşti – 2008

În octombrie 2008 are loc premiera piesei Tot ce se dă la Teatrul dramatic din Galaţi în regia lui Eugen Făt

În 2009 are loc premiera experimentului etno dramatic Mioriţa.ca în cadrul festivalului Underground Arad

În 2010 piesa Jim cară molozul este prezentată ca spectacol lectură în Festivalul Internaţional de teatru de la Sibiu şi este publicată în antologia festivalului(în limbile română şi engleză în traducerea Danielei Boboiciov Magiaru)

Este preluată de postul Radio România Cultural şi difuzată în emisiunea Comedia de sâmbătă seara în regia lui Mihai Lungeanu

În17 iunie are loc premiera piesei Buburuze în cadrul festivalului Underground Arad şi obţine un record de încasări

În octombrie are loc premiera spectacolului Emigrant Hotel la European teathre collective din Helsinki cu piesa într-un act 3 G, alături de alţi autori români şi europeni

Scrie Cipsuri şi dale, un text comandat de regizorul M.CHRIS.NEDEA pentru sala mare a Teatrului Naţional din Cluj Napoca. În premieră acest text este scris şi ajustat în timpul repetiţiilor cu actorii naţionalului clujean
Ceea ce îl individualizează, ca autor dramatic, după propria afirmaţie: “ …Poate ritmul replicilor, cinismul, umorul, gingăşia… Din astea. Scriu fără semne de punctuaţie.”

09
ian.
11

Iarna în Bucegi- 05.01.2011

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

Munţii Bucegi © Nicu Cherciu

07
ian.
11

eclipsa parţială de soare – 4.01.2011

eclipsa parţială de soare © Nicu Cherciu

eclipsa parţială de soare - foto NICU CHERCIU

eclipsa parţială de soare - foto NICU CHERCIU

eclipsa parţială de soare - foto NICU CHERCIU




ianuarie 2011
L M M J V S D
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

Articole recente

Arhive

Cele mai multe clicuri

  • Niciunul

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Alătură-te celorlalți 1.378 de abonați.

Blog Stats

  • 408.559 hits

Cele mai bine evaluate