mai multe fotografii in galeria de pe noul blog:
https://nicucherciu.wordpress.com/2015/04/21/turandot-18-04-2015-opera-nationala-romana-cluj-napoca/
Posts Tagged ‘FLORIN POP
LUCIA DI LAMMERMOOR
Gaetano Donizetti
PREMIERĂ
| LUCIA BULUCZ | – Lucia, sora lui Enrico |
| COSMIN IFRIM | – Edgardo di Ravenswood |
| GEANI BRAD |
– Lord Enrico Ashton |
| PETRU BURCĂ | – Raimondo Bidebent, capelan şi confidentul Luciei |
| ŞTEFAN KORCH (invitat) | – Lord Arthuro Buklaw |
| LILIANA NECIU |
– Alisa, însoţitoarea Luciei |
| FLORIN POP |
– Normanno, scutierul lui Ashton |
| Solişti instrumentişti: ADRIANA BERCI KOSTYÁK ELŐD |
– flaut – violoncel |
| CORUL ŞI ANSAMBLUL DE BALET AL OPEREI NAŢIONALE ROMÂNE CLUJ-NAPOCA | |
| ADRIAN MORAR |
– Dirijor |
| MARIO DE CARLO | – Regia artistică, decorurile şi costumele |
| CORNELIU FELECAN | – Dirijor cor |
| MARCO CASTAGNOLI | – Asistent regia artistică |
| PAOLO PANNACCIO | – Asistent scenograf |
| PETER HABALA | – Maestru de scrimă |
| CRISTINA ALBU | – Regie scenă culise |
JACQUES OFFENBACH
ORFEU ÎN INFERN
(ORPHÉE AUX ENFERS)
Operetă în 2 acte (4 tablouri).
Libretul de Hector Crémieux.
Spectacol interpretat în limba franceză
cu textele vorbite în limba română.
| FLORIN POP (debut) | – Orfeu, violonist |
| LUCIA BULUCZ | – Euridice, soţia lui |
| SORIN LUPU | – Pluto, Zeul Infernului, deghizat ca Aristeus, un cioban |
| CRISTIAN HODREA (debut) | – Jupiter, Regele zeilor |
| ANCA ALUAŞ | – Opinia publică |
| DANIELA MUREŞAN CHIŞBORA | – Diana, Zeiţa castităţii |
| ŞTEFANIA BARZ | – Venus, Zeiţa frumuseţii |
| DANIELA TRICU (debut) | – Cupidon, Zeul iubirii |
| CORINA PĂŞTEAN | – Minerva, Zeiţa înţelepciunii |
| ELENA POTOPEA (debut) | – Junona, soţia lui Jupiter |
| SERGIU COLTAN (debut) | – Mercur, mesagerul zeilor |
| ALEXANDRA HORDOAN | – Morfeus, Zeul somnului |
| RADU PINTEA | – John Styx – valetul lui Pluto |
| RAFAEL BUTARU | – Solo vioară |
| ADRIAN MORAR | – Dirijor |
| MIHAELA BOGDAN | – Regia artistică |
| VALENTIN CODOIU | – Scenograf |
| ROLAND PODAR | – Coregrafia |
| CORNELIU FELECAN | – Dirijor cor |
| MARIANA MOLNAR COTINGHIU | – Asistent coregraf |
| DAN LUPEA | – Regie scenă culise |
OLANDEZUL ZBURĂTOR
(DER FLIEGENDE HOLLÄNDER)
RICHARD WAGNER
Operă romantică în trei acte. Libretul de Richard Wagner.
Spectacol interpretat în limba germană
| ŞTEFAN IGNAT (invitat)
FLORIN ESTEFAN |
– Olandezul |
| LAVINIA CHERECHEŞ (invitată) | – Senta |
| ANDREI MITA (invitat) | – Daland |
| MIHAI LAZĂR (invitat) | – Erik |
| LILIANA NECIU MARIA POP |
– Mary |
| FLORIN POP |
– Cârmaciul |
| TIBERIU SOARE | – Dirijor |
| RAREŞ TRIFAN | – Regia artistică şi Lighting design |
| T.TH. CIUPE, VALENTIN CODOIU |
– Scenografia |
VEZI MAI MULTE FOTOGRAFII:
Citește în continuare ‘D’ALE CARNAVALULUI – Opera Naţională Română Cluj-Napoca – februarie 2013′
GIACOMO PUCCINI
TURANDOT
REPREZENTAŢIE DE GALĂ
DEDICATĂ MAESTRULUI
DIRIJOR GHEORGHE VICTOR DUMĂNESCU
INVITATE: Sopranele LAVINIA CHERECHEŞ şi NADEJDA CERCHEZ – debut
| ADRIAN MORAR | – Dirijor |
| RAREŞ CRISTIAN TRIFAN | – Regia artistică |
| MIHAI CIUPE | – Scenograf |
| CORNELIU FELECAN | – Dirijor cor |
| DAN LUPEA | – Regia tehnică |
| LAVINIA CHERECHEŞ | – Turandot |
| MARIUS VLAD BUDOIU | – Calaf (Principele necunoscut) |
| NADEJDA CERCHEZ | – Liù, tânără sclavă |
| SÁNDOR ÁRPÁD | – Timur, Regele detronat al Tartariei |
| CRISTIAN HODREA | – Ping, Marele Cancelar |
| FLORIN POP | – Pong, Marele Bucătar |
| CRISTIAN MOGOŞAN | – Pang, Marele Administrator |
| PETRE BURCĂ | – Un mandarin |
| RADU PINTEA | – Împăratul Altoum |
| IOAN DAVID | – Principele Persiei |
| ADRIANA PONGRAC | – Călăul |
NABUCCO '12 © NICU CHERCIU
NABUCCO '12 © NICU CHERCIU
NABUCCO '12 © NICU CHERCIU
NABUCCO '12 © NICU CHERCIU
NABUCCO '12 © NICU CHERCIU
NABUCCO '12 © NICU CHERCIU
NABUCCO '12 © NICU CHERCIU
NABUCCO '12 © NICU CHERCIU
NABUCCO '12 © NICU CHERCIU
NABUCCO '12 © NICU CHERCIU
NABUCCO '12 © NICU CHERCIU
VEZI MAI MULTE FOTOGRAFII pe LINK-ul de mai jos:
Citește în continuare ‘NABUCCO ’12 – Opera Naţională Română Cluj-Napoca’
Tosca © NICU CHERCIU
Tosca © NICU CHERCIU
VEZI MAI MULTE FOTOGRAFII PE LINK-ul de mai jos:
Citește în continuare ‘TOSCA – Opera Naţională Română Cluj-Napoca’
FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU
GIUSEPPE VERDI
FORŢA DESTINULUI
(LA FORZA DEL DESTINO)
Operă în 4 acte.
Libretul Francesco Maria Piave.
HORVÁTH JÓZSEF – Dirijor
VLADIMIR POPEAN – Maestru de cor
CORNELIU FELECAN – Asistent maestru de cor
ADRIAN KIŞ
RĂSVAN DUMITRU – Concert maeştrii
OVIDIU MOLDOVAN – maestru corepetitor
ADELA BIHARI – Pregătirea muzicală
KOLCSÁR PETER – Pregătirea muzicală
RAREŞ TRIFAN – Regia/Lighting design
VALENTIN CODOIU – Scenografia
MARIUS CHIOREAN – Marchizul de Calatrava
CARMEN GURBAN – Donna Leonora, fiica sa
FÜLÖP MARTIN – Don Carlo di Vargas, fiul său
MARIUS VLAD BUDOIU – Don Alvaro
LILIANA NECIU – Preziosilla, tânără ţigancă
MIRCEA MOISA – Padre Guardiano
EMANUEL POPESCU – Fra Melitone
… – Curra, camerista Leonorei
PETRE BURCĂ – Un Alcade
FLORIN POP – Maestrul Trabuco
SIMONFI SANDOR – Un chirurg, militar spaniol
FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU
FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU
FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU
FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU
FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU
FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU
FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU
FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU
FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU
FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU
FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU
FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU
FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU
FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU
FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU
FORŢA DESTINULUI © NICU CHERCIU
GIUSEPPE VERDI
LA FORZA DEL DESTINO
Acţiunea se petrece la Sevilla şi în apropiere de Roma, în secolul al XVIII-lea.
Synopsis
ACTUL I. – SEVILLA
Leonora, fiica marchizului de Calatrava, îndrăgostită de Don Alvaro, se pregăteşte ajutată de camerista Curra, să fugă cu iubitul ei. Marchizul îl urăşte pe străinul de culoare, descendent al regilor incaşi, socotind dragostea fiicei sale pentru el, o jignire adusă blazonului de nobleţe al stirpei sale. Fuga Leonorei e zădărnicită tocmai de ezitările ei între iubire şi datorie filială, intervenţia părintelui punând capăt încercării de evadare. Când Alvaro îşi aruncă pistolul deoarece refuză să-l înfrunte pe tatăl iubitei sale, arma se descarcă, rănindu-l de moarte pe marchiz. Cuprinşi de panică, tinerii caută salvarea în fugă. Cu urmăritorii pe urmele lor, cei doi se vor pierde unul de celălat.
ACTUL II. – SATUL HORNACHUELOS ŞI ÎMPEJURIMILE
Fiul marchizului de Calatrava, tânărul Don Carlo, mânat de setea de răzbunare, îşi caută disperat sora şi pe iubitul ei.
Leonora, travestită în veşminte bărbăteşti, poposeşte întâmplător chiar la hanul unde fratele său, travestit la rândul lui în student, se adăposteşte şi el. Trăgând cu urechea la povestirea lui Carlo, Leonora ajunge la concluzia că Alvaro a izbutit să se refugieze dincolo de ocean. Carlo e cuprins însă de bănuială, intrigat de obrazul delicat şi fără barbă al „tânărului” necunoscut. Zadarnic îl iscodeşte cu întrebări viclene pe însoţitorul tinerei marchize, carăuşul Trabuco. Acesta, zgârcit la vorbă, refuză orice lămurire. Vestea războiului împotriva Germaniei îi animă pe cei din han, aflaţi şi sub influenţa Preziosille care-i îndeamnă pe toţi sa plece la război.
Protejată de întunericul nopţii, Leonora reuşeşte să se facă nevăzută din han alăturându-se unui grup de pelerini. Ajunsă la mănăstire, ea cere ajutorul stareţului, fiindcă are de gând să-şi petreacă de acum înainte viaţa în căinţă, rugându-se spre a-l uita pe Alvaro, care, după cum crede ea, a părăsit-o, fugind. Milostivul Padre Guardiano a aflat despre drama Leonorei din scrisoarea trimisă de părintele Cleto; o scultă şi îi indică o grotă între stânci, unde îşi va putea petrece restul zilelor în penitenţă. Doar el va şti cine e, i se va depune în apropiere pâine şi apă şi va putea da de veste când va ajunge la cea din urmă zi a ei, cu ajutorul unui clopt.
La cererea lui Guardiano, călugării depun jurământ solemn de a nu se apropia de claustru şi înalţă rugăciune cu toţii, pentru sufletul persoanei ce intră în sihăstrie.
ACTUL III. – ÎN ITALIA ÎN APROPIERE DE VELLETRI
Alvaro luptă în rândurile oştirii unificate hispano-italiene, dobândind o mare faimă prin faptele sale de arme.
Într-un asalt prin surpriză al inamicului, el l-a salvat chiar pe Don Carlo de la o moarte sigură, prin intervenţia sa temerară. Cei doi se prezintă unul altuia cu nume false, jurându-şi prietenie eternă. În al doilea tablou, Alvaro este grav rănit în timpul unei ciocniri. Nu-i adresează lui Carlo, îngrijorat sincer de soarta lui, decât rugămintea ca, în cazul că va muri, să distrugă legătura de scrisori, care ascunde marea taină a vieţii sale. Carlo jură să-i împlinească dorinţa. Mai târziu, însă încolţeşte în el bănuiala, iscată de protestul disperat al rănitului de a i se conferi Ordinul Calatrava pentru vitejie. Să fie oare el seducătorul şi ucigaşul afurisit, căutat de atâta vreme? Scrisorile rănitului l-ar putea lămuri pe Carlo într-o clipă, dar jurământul îl opreşte de a se atinge de ele. În cele din urmă desface legătura de scrisori şi găseşte un portret al sorei sale. Alvaro s-a însănătoşit, lucru de mult aşteptat de Carlo, care îşi dă identitatea în vileag şi îl provoacă la duel pe viteazul căpitan incaş.
Alvaro îşi dă seama de absurditatea situaţiei, odata ce amândoi ar trebui să porneacă în căutarea Leonorei dispărute şi, pe urmă, fiecare din ei îşi datorează celuilalt viaţa. Carlo însă nu cedează, astfel că duelul începe cu îndârjire, dar e împiedecat de gardă, care îi desparte pe adversari. Alvaro se decide să părăsească tabăra şi să se retragă într-o mănăstire.
Actul IV. – ÎN VECINĂTATEA HORNACHUELOSULUI
Ne aflăm în curtea mănăstirii „Madona degli Angeli”, unde Fra Melitone împarte mâncare poporului nevoiaş, repezindu-i pe nefericiti cu vorbe de ocară.
Aici trăieşte, printre călugări şi Alvaro, sub numele de Padre Rafael, a cărui blândeţe e evocată de mulţime. Setea de răzbunare a lui Carlo îl face să-l ajungă pe Alvaro şi aici, însă fostul căpitan viteaz refuză ca în veşmântul lui de călugăr să răspundă provocării. Înfuriat peste măsură, Carlo îl loveşte cu toată puterea în faţă pe Alavaro. Acesta îşi pierde în sfârşit răbdarea şi cei doi se înfruntă cu pumnalele. În al doilea tablou reapare Leonora, a cărei iubire nu s-a stins nici în torturile penitenţei îndelungate. Auzind în apropiere zăngănit de arme, ea se ascunde înspăimântată în grota sa.
Alvaro îl răneşte mortal pe Carlo şi aleargă spre peştera unde se ştia că trăieşte un sihastru, ca să cheme un confesor la căpătâiul muribundului. Leonora şi Alvaro se recunosc îndată, însă fericirea regăsirii e umbrită de situaţia tragică. Leonora se grăbeşte la căpătâiul muribundului, dar furiosul Carlo, cu ultima rămăşiţă de putere, îşi ucide sora, care moare în braţele lui Alvaro.
DORINA MICAN TUDOROIU – referent muzical-literar
fotoblog nicu cherciu 
Comentarii recente